|
| |
Evolutia
calculatoarelor electronice
Marile schimbări în evolutia sistemelor de calcul au fost marcate de tot atâtea
inventii si descoperiri, care pot concura fiecare în parte pentru titlul de "inventia
secolului XX".
Încă de la primele tentative de realizare a unui calculator numeric, modul cel
mai simplu de reprezentare a numerelor a fost sistemul binar (în bază doi), care
avea deja un fundament teoretic foarte avansat - algebra booleană. Simplitatea
provenea din următorul lucru: datele elementare, numite unităti binare sau biti,
sunt descrise de un comutator prin stările "deschis" sau "închis" (on sau off).
Comutatoarele primelor calculatoare erau realizate din lămpi, de aici rezultând
o serie întreagă de probleme: fiabilitatea foarte scăzută (la fiecare 2 ore se
ardea o lampă), consumul mare de curent electric si, nu în ultimul rând,
cantitatea enormă de căldură degajată.
Primul calculator a fost ENIAC (Electronic Numerical Integrator Analyzer and
Computer), fiind utilizat în special pentru calcule balistice de către armata
Statelor Unite în timpul celui de-al doilea război mondial. Rata erorilor era
foarte mare, fiind suficiente 30 de secunde pentru o nouă greseală.
Un prim eveniment fericit, care a marcat evolutia calculatoarelor electronice, a
fost descoperirea tranzistorului în 1948 de către un grup de ingineri din
laboratoarele firmei Bell. Tot atât de importantă a fost si inventarea
circuitului integrat, în 1959, de către Texas Instruments. Desi acesta continea
pe suportul semiconductor numai sase tranzistoare, progresul era imens datorită
miniaturizării si disparitiei cablurilor de legătură.
Anul 1969 a adus, prin firma Intel, primul cip de memorie de 1 kilobit (128 de
octeti) urmând, în 1971, primul microprocesor Intel 4004 pe 4 biti. În 1973 au
fost proiectate microcalculatoare pe 8 biti, bazate pe cipul Intel 8008.
Adevărata revolutie s-a produs însă în 1975 odată cu primul calculator construit
cu microprocesorul 8080, de 10 ori mai rapid decât precedentul 8008, care putea
adresa 64 kb de memorie. Calculatorul produs de Altair continea acest 8080, o
sursă de alimentare, un panou de comandă cu multe beculete si 2 kb de memorie,
având conectori pentru adăugarea de extensii si periferice. Este momentul în
care se dezvoltă si primele programe: sistemul de operare CP/M si prima versiune
de Microsoft Basic. Instructiiunile programelor erau reprezentate prin matrici
de găuri pe suport de carton sau hârtie, fiind citite si traduse de masini
specializate.
Între 1975 si 1980, o firmă IBM a lansat o serie de calculatoare electronice mai
sofisticate si cu putere de calcul mai mare, dar standardul l-a stabilit firma
Apple Computer prin sistemul Apple II lansat în anul 1977. Din acest moment,
lupta se dă între cele două tipuri: sistemul produs de Apple, pe de o parte, si
ceilalti producători, inclusiv IBM, care foloseau sistemul de operare CP/M, de
cealaltă parte. Chiar si în acest moment, principalii utilizatori ai
calculatoarelor erau marile corporatii si diverse institutii, astfel încât, unul
din fondatorii firmei Digital, Kenneth Olsen afirma la acea vreme (1977) că: "nu
există nici un motiv pentru nimeni pentru a avea acasă un calculator". Totusi,
preturile în scădere, aplicatiile în tot mai multe domenii si baza uriasă de
soft au dus la extinderea pietei de calculatoare.
În august 1981, IBM a lansat primul calculator personal - IBM PC, proiectat în
jurul microprocesorului Intel 8088, cu o capacitate de adresare de 1MB,
magistrala internă de 16 biti si cea externă de 8 biti. Proiectat tinându-se
cont de cerintele pietei, a reusit să impună un nou standard: "compatibil IBM".
Pentru limbaje de programare si sistem de operare, firma IBM a apelat la o firmă
mică, Microsoft, în detrimentul companiei Digital Research care proiectase CP/M.
Acest standard s-a dezvoltat păstrând compatibilitatea de sus în jos, astfel
încât în 1981 era inimaginabil calculatorul zilelor noastre.
INSTALAREA SISTEMULUI
1.1. Pozitia de lucru:
Unitatea centrală (UC) se asează în pozitie verticală, astfel încât să permită
accesul liber la panoul frontal al acesteia. Nu se vor accepta alte pozitii de
asezare (culcat sau răsturnat), deoarece orice altă dispunere poate duce la
deteriorarea componentelor incluse în aceasta.
Monitorul trebuie mai întâi fixat în suportul lui, după care asezarea acestuia
fată de UC trebuie făcută astfel încât să permită cuplarea cablurilor de
legătură.
Nu se recomandă folosirea prelungitoarelor pentru cablul de semnal video al
monitorului.
Suportul monitorului permite reglarea acestuia între următoarele limite:
l în plan orizontal - 45o + 45o;
l în plan vertical - 5o + 10o.
Este indicată asezarea monitorului în locul ce oferă utilizatorului o pozitie
cât mai confortabilă.
Imprimanta trebuie asezată astfel încât:
l să poată fi alimentată usor cu hârtie;
l să nu stingherească procesul de eliberare al hârtiei;
l să permită conectarea cablului la UC.
Este interzisă conectarea cablului la UC când acesta sau imprimanta se află sub
tensiune.
1.2.Conditii de utilizare:
Nu se recomandă amplasarea sistemului de calcul în medii deosebite de câmp
electromagnetic, de temperatură, umiditate, praf, acizi, vibratii etc.
Tensiunea de alimentare este de 210-240 V / 50 HZ.
Temperatura: 10oC- 40oC;
Umiditatea: 8 - 80 %;
Limite admise când sistemul nu este în functiune:
Temperatură: -20oC + 45oC;
Umiditate: 5 - 90 %;
1.3.Panoul frontal al Unitătii Centrale
Butonul "POWER" (1) realizează alimentarea de la retea a UC. Pozitia "apăsat"
(ON) corespunde alimentării la retea, respectiv "eliberat" (OFF) pentru
decuplare (pentru ATX, pozitia "eliberat" (OFF) corespunde modului sleep).
Butonul "RESET" (2) realizează reinitializarea Sistemului. Acest lucru se poate
face si actionând butonul "POWER", lucru ce nu este indicat, deoarece oprirea si
repornirea repetată a Sistemului, prin decuplarea /cuplarea la retea, poate duce
la deteriorarea acestuia.
Led-ul "POWER" (3) se aprinde când butonul "POWER" este apăsat "ON".
Led-ul "HDD" (4) se aprinde numai când este accesată una dintre unitatile de
hard-disc.
Pentru utilizarea "FDD"-ului (floppy disk drive) (5) se va introduce discheta în
fantă (6), respectând directia indicată de săgeata aflată pe dischetă.
Când se execută accesarea de pe dischetă se aprinde led-ul verde de pe FDD (7),
timp în care este interzisă eliberarea dischetei.
Prin apăsarea butonului "EJECT FDD" (8) se realizează eliberarea dischetei.
1.4.Montarea cablurilor de interconectare
Tocmai ati cumpărat un calculator si v-ati încurcat în atâtea cabluri ?
O să încercăm împreună cu Fla să vă dăm o mână de ajutor.
Pentru început, trebuie să stiti urmatoarele: cablurile sunt în asa fel
construite încât să permită conectarea într-un singur loc si într-un singur mod
(cablurile intră de obicei foarte usor, dacă nu-i asa mai verificati încă o dată
locul si modul de conectare !).
Cum începem?
Vom conecta, pentru început, cablul de tastatură. Mufa acestuia este rotundă si
are un ghidaj pentru introducerea corectă (marcat cu o săgeată). Încercati să îl
găsiti si să îl pozitionati corect, altfel, tastatura nu este conectată (săgeata
va trebui îndreptată spre Fla!).
În continuare, se va conecta mouse-ul în mufa COM1. Pentru depistarea ei vă
oferim câteva indicii: această mufă are nouă pini dispusi pe două rânduri si
este de fiecare dată însotită de o mufă mai lată, cu 25 de pini - mufa serială
COM2. Dacă mouse-ul este de tipul PC/2, atunci conectarea se face printr-o mufă
specială, rotundă si mai mică ca diametru decât cea de tastatură.
Este rândul monitorului. Acesta are două cabluri: unul de semnal si altul de
alimentare. Identificarea lor se face foarte simplu: cel de alimentare este
complet detasabil, pe când cel de date are un singur capăt liber. Acesta din
urmă are, precum se vede si în figură, o mufă de tip tată cu 15 pini dispusi pe
trei rânduri. Mufa plăcii video, unde acest cablu urmează a fi conectat, este,
bineînteles, o mufă mamă complementară celei descrise anterior.
Înainte de a conecta cablul de alimentare, verificati dacă butonul de POWER al
monitorului este pe pozitia OFF. Dacă nu este, printr-o simplă apăsare îl puteti
convinge!
În ceea ce priveste cablul de alimentare al monitorului, având ambele capete
neconectate, va trebui să depistăm care capăt se conectează la UC si care la
monitor. Pentru aceasta, conectăm prima oară cablul la monitor , existând o
singură modalitate de a introduce unul din capetele cablului în acesta. Mai
rămâne un capăt care va intra cu sigurantă într-un singur loc , si anume în mufa
mamă pozitionată cel mai sus pe UC. Daca aceasta lipseste atunci sunteti
posesorul unei carcase ATX la care alimentarea monitorului se realizeaza direct
la reteaua electrica. Forma acestor mufe nu a fost aleasă întâmplător, ci tinând
cont de următoarea regulă: mufele care se află sub tensiune sunt protejate, deci
sunt mufe "mamă", iar cele lipsite de pericolul electrocutării sunt cu pini,
deci mufe "tată". Acum, urmează să verificati dacă nu cumva butonul de POWER al
unitătii centrale este pe pozitia ON. Pentru a continua operatiile, acest buton
trebuie să fie pe pozitia OFF (se va observa o usoară deplasare spre exterior
dacă butonul a fost pe pozitia ON).
Dacă ati optat si pentru o imprimantă, acum este momentul să o instalati! O să
începem prin a conecta cablul de date. Privind ambele mufe ale cablului, o să
observati diferentele dintre ele.
Si anume: mufa mai mică, de tip tată, are 25 de pini si corespunde unui conector
complementar aflat în spatele UC - portul paralel, iar cea mai mare se
potriveste ca o mănusă în mufa imprimantei. Pentru fixarea cablurilor, mufele au
fost prevăzute cu sigurante de tip clemă la imprimantă sau surub la portul
paralel, mouse (serial) sau conectorul plăcii video.
După conectarea cablului de date, urmează conectarea cablului de alimentare la
care nu veti întîmpina nici o dificultate. O mufă este cea clasică, pentru
reteaua de 220V, iar cealaltă este pentru conectarea la imprimantă si, conform
regulii enuntate anterior, este de tip mamă - pentru a vă proteja de eventualele
atingeri.
Acum nu a rămas decît alimentarea unitătii centrale si Fla o să vă arate cum se
face chestia asta. Este recomandată folosirea unei prize cu împământare (Schuko).
În sfîrsit, totul este gata. Nu a rămas decît să apăsati butonul de POWER al
unitătii centrale, al monitorului si al imprimantei (în această ordine!). Pentru
a-l opri este suficient să urmati pasii descrisi mai sus, însă în ordine inversă.
1.5.PORNIREA SISTEMULUI
Îndepărtati eventuala dischetă din FDD!
Apăsati butonul POWER al UC după care se porneste monitorul si imprimanta.
1.6.OPRIREA SISTEMULUI
Se opreste imprimanta, se îndepărtează eventuala dischetă din FDD (se previn
astfel socurile electromagnetice aplicate dischetei, care provoacă deteriorarea
informatiilor), apoi se opreste si UC (monitorul se opreste automat, intrând în
regim de "stand-by").
|
